Șopârla verde europeană (Lacerta viridis) este una dintre cele mai mari și mai spectaculoase specii de șopârle din Europa. Cu un colorit viu și un comportament interesant, această reptilă atrage atât privirile turiștilor pasionați de natură, cât și atenția biologilor care îi studiază rolul ecologic. În România, Lacerta viridis este o prezență semnificativă, mai ales în zonele calde și însorite din sud și sud-est.
- Caracteristici fizice și identificare
Șopârla verde europeană poate atinge dimensiuni impresionante pentru o șopârlă – unele exemplare adulte depășesc 35 cm în lungime, cu tot cu coadă. Masculii sunt ușor de recunoscut în perioada de împerechere, când capul le capătă o nuanță albastră intensă, în contrast cu verdele strălucitor al corpului. Femelele și juvenilii au o coloratură mai estompată, în nuanțe de verde-oliv, uneori cu pete maronii sau albicioase.
Această specie are un corp musculos, membre puternice și gheare ascuțite, ideale pentru cățărare. Coada este lungă și folosită ca echilibru, dar și ca mijloc de apărare – dacă este prinsă de un prădător, șopârla o poate desprinde și regenera ulterior.
- Habitat și distribuție în România
Lacerta viridis preferă zonele calde, uscate și bine însorite – margini de păduri, poieni, pajiști, vii, livezi, dar și stâncării sau maluri abrupte. Este întâlnită cu precădere în sudul și estul țării, în Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei și în zona subcarpatică. Uneori poate fi văzută și în grădini sau curți, mai ales în regiunile rurale.
Este o reptilă terestră, dar se cațără cu ușurință în tufișuri sau pe trunchiurile copacilor, mai ales când caută hrană sau un loc sigur pentru odihnă. Are nevoie de zone cu vegetație medie, care să-i ofere atât expunere la soare, cât și adăpost.
- Comportament și reproducere
Șopârla verde europeană este activă din martie până în octombrie, iar în sezonul rece hibernează în galerii săpate în sol sau sub pietre. Este o specie diurnă și, ca majoritatea reptilelor, ectotermă – depinde de temperatura mediului pentru a-și regla metabolismul.
Reproducerea are loc la începutul verii. Masculii devin teritoriali și adesea se luptă pentru dreptul de a se împerechea cu femelele. După împerechere, femela depune între 5 și 20 de ouă într-un loc bine ascuns și cald. Puii eclozează după 6-10 săptămâni și sunt complet independenți.
- Hrănire și rol în ecosistem
Această șopârlă este un prădător eficient de nevertebrate: insecte, păianjeni, larve, melci, dar și alte șopârle mai mici. Datorită dietei sale, contribuie semnificativ la echilibrul ecologic, menținând sub control populațiile de dăunători.
La rândul său, este vânată de păsări răpitoare, șerpi și mamifere carnivore. De asemenea, este vulnerabilă la pisicile domestice, care pot decima populațiile locale în zonele rurale.
- Amenințări și protecție
Principalele amenințări pentru șopârla verde europeană sunt pierderea habitatului, urbanizarea, agricultura intensivă și utilizarea pesticidelor. În plus, mulți oameni o confundă cu reptile periculoase, deși este complet inofensivă pentru om.
Specia este protejată prin lege în România și face parte din Anexa IV a Directivei Habitate a Uniunii Europene. Este interzisă capturarea, uciderea sau comercializarea sa.
Protejarea șopârlei verzi înseamnă protejarea unei părți esențiale din biodiversitatea României. Această reptilă nu doar că este spectaculoasă din punct de vedere vizual, dar joacă și un rol vital în menținerea echilibrului natural al ecosistemelor din care face parte.