Toata lumea stie ca Palatul Cotroceni este resedinta presedintilor Romaniei pe durata mandatelor lor. Auzim foarte des stiri despre acest loc, unde au loc vizite oficiale, discutii si alte evenimente din sfera politica. Totusi, palatul este si un monument foarte important pentru istoria tarii, datorita schimbarilor prin care a trecut odata cu regimurile politice pe care le-a cunoscut Romania. De aceea o buna parte a palatului a devenit muzeu deschis publicului sub numele de Muzeul Cotroceni, unde vizitatorii pot vedea incaperile regale si pot afla multe informatii istorice.
Cladirea actuala este amplasata pe locul unui fost schit de calugari. Aici, Alexandru Ioan Cuza decide sa isi organizeze resedinta de vara, pentru ca manastirea era inconjurata de o padure deasa ce asigura intimitatea familiei.
Regele Carol I apeleaza la serviciile arhitectului Paul Gottereau pentru a construi in incinta manastirii un palat ce urma sa fie resedinta bucuresteana a familiei regale. Frumoasa cladire in stil clasic venetian a fost finalizata in anul 1895.
In prima jumatate a secolului al XX-lea, arhitectul roman Grigore Cerchez a intervenit asupra aripii nordice, pe care a construit-o in stilul neoromanesc, specific epocii, introducand in aceasta zona doua foisoare sustinute de coloane, iar la interior adaugand cateva spatii noi menite sa raspunda nevoilor familiei regale, care se muta aici in anul 1896.
Perioada comunista a fost nefasta si pentru acest palat, ca pentru multe alte cladiri bucurestene de patrimoniu. Acesta s-a transformat in Palatul Pionierilor, apoi in casa de oaspeti si a cunoscut degradari semnificative, iar in 1984 biserica din incinta a fost demolata cu brutalitate, ea fiind complet pierduta astazi.
Ea a fost reconstruita in anii 2000 integrandu-se in zidaria peretilor o serie de elemente recuperate in urma demolarii, insa ca orice reconstituire ea nu mai pastreaza stilul pur al epocii si decoratiile elaborate pe care Cantacuzino le alesese personal pentru biserica. Ea este deschisa publicului larg pentru participarea la slujbele religioase si pentru vizitare gratuita.
Astazi avem acces la aripa veche a palatului, unde putem vizita cladirea initala construita dupa gustul personal al regelui Carol I, cu decoratii bogate ale parterului, unde erau primiti oaspetii de onoare, iar sufrageria germana ce pastreaza acelasi stil rigid, insa influentat de trasaturile renasterii germane impresioneaza prin dimensiuni si rafinament.
Tot in aceasta zona se afla spatiile ocupate de regele Ferdinand si de Regina Maria, atat cabinete de lucru, biblioteci sau saloane, cat si apartamentele regale, unde putem intra in dormitoarele fostilor monarhi, mobilate destul de sobru, fara exuberanta si gesturi inutile. Pragmatismul regelui Carol I si-a pus amprenta chiar si asupra modului de amenajare a interioarelor palatului, nu doar in conceptia lui volumetrica. Spiritul german se face simtit inca de la primul contact cu aceste spatii, care sunt in primul rand functionale si abia mai apoi au rol de reprezentare. Totusi, Regina Maria va fi cea care va aduce sensibilitate incaperilor, prin amenajarea unor saloane cu specific, precum Salonul Florilor, ori Salonul Oriental, care rup monotonia stilului unitar al palatului.
Asadar, Palatul Cotroceni ne vorbeste despre istoria tarii noastre, el fiind aproape de centrul guvernarii in toate perioadele pe care le-a traversat Romania. Vizitarea lui este importanta atat pentru cladire in sine, care este o lectie de arta de buna calitate, dar si datorita informatiilor istorice si culturale pe care le vom primi aici.